Limbaje de programare procedurale:
C
Limbajul C este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai flexibile, rapide, robuste şi puternice limbaje, ce permite programatorului o interacţiune eficientă cu diferite plataforme şi sisteme de operare. Robusteţea vine atât de la bibliotecile sale, cât şi de la interpretarea flexibilă a conţinutului memoriei şi a variabilelor folosind pointeri şi asociaţii de tipuri. Programatorul are foarte puţine restricţii comparativ cu alte limbaje, deci libertate, dar poartă şi răspunderea pentru deciziile sale. În mare parte, acestă libertate vine de la neverificarea tuturor tipurilor la compilare, avantaj puternic pentru programatorii experimentaţi, dar dezavantaj periculos pentru cei începători.
Partea esenţială a limbajului a fost dezvoltată la Bell Laboratories de către Dennis Ritchie. Multe dintre principiile şi ideile sale au fost luate de la limbajele predecesoare ca B, BCPL, CPL, Algol. Ritchie şi Thompson, împreună cu un colaborator Brian Kernighan au dezvoltat şi rescris nucleul sistemului de operare UNIX folosind compilatorul C al lui Ritchie. De atunci, limbajul a prosperat şi astăzi este baza limbajelor orientate pe obiect C++ şi Java.
Următorul exemplu de program a apărut în prima ediţie a cărţii lui Brian Kernighan şi Dennis Ritchie şi a devenit un exemplu standard de program introductiv în marea majoritate a cărţilor de programare, indiferent de limbajul de programare. Programul afişează „Hello, World!“ la ieşirea standard, care este, de obicei, un terminal sau monitor. Poate să fie, totuşi, şi un fişier sau alt dispozitiv hardware, depinzând de maparea ieşirii standard în momentul execuţiei programului.
#include <stdio.h>
main()
{ printf("Hello, World!\n"); }
|
|
Categorii
|